Unul din motivele pentru care acest subiect a devenit unul de actualitate este că în ultimii ani statul a reușit să finalizeze înregistrarea sistematică a imobilelor de pe raza mai multor localități, astfel multe terenuri și case fiind intabulate pentru prima oară. În acest fel a pornit un val prin care generațiile în viață solicită dezbaterea succesiunilor pentru a putea dispune de bunurile moștenite.

Moștenirea sau succesiunea este transmiterea patrimoniului (n.n. averii) unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă, care se numesc moștenitori sau succesori. În cele mai multe cazuri aceste persoane sunt copiii și soțul celui decedat, dar evident, acest aspect nu este o regulă, ci doar eventual cea mai frecventă situație întâlnită în practică. Moștenirea se deschide la momentul decesului unei persoane. Totodată, trebuie sțiut că o moștenire poate fi legală sau testamentară.

Care sunt condițiile generale pentru a moșteni?

Este important de reținut că o persoană poate moșteni dacă ea trăiește la momentul când se deschide succesiunea, adică la momentul morții (art. 957 Cod Civil). Această persoană în schimb poate fi înlăturată de la moștenire atunci când ea este nedemnă. Ce înseamnă a fi nedemn? Înseamnă că persoana care ar urma să moștenească se face vinovată de o faptă gravă împotriva defunctului sau împotriva vreunui succesibil. Spre exemplu, dacă Ion a atentat la viața lui Ana, soția sa, iar Ion este condamnat pentru această faptă, Ion nu o va moșteni pe Ana.

Cine pot fi moștenirii?

Moștenitorii pot fi legali sau testamentari. În cadrul prezentului articol vom face referire doar la situațiile aplicabile moștenirii legale, încercând să dezbatem tema moștenirii testamentare într-un alt articol. Astfel moștenitorii legali sunt următorii:

Descendenții (copii, nepoții)

Ascendenții privilegiați (tatăl și mama defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile)

Ascendenții ordinari (rudele în linie ascendență, ex. bunici)

Coleteralii ordinari (rudele colaterale, ex. verișori)

Soțul supraviețuitor

Trebuie știut că primele 4 clase vin la moștenire în ordinea care apare mai sus, iar soțul supraviețuitor poate moșteni împreună cu oricare clasă sau singur.

În cazul în care nu avem nicio persoană care să vină la moștenire, vorbim de moștenire vacantă, caz în care statul va fi cel care moștenește.

Cum devine cineva moștenitor?

Până la momentul acceptării succesiunii persoanele menționate anterior - copii, soț, mama, tata, etc. - sunt doar succesibili, adică persoane care au vocație la moștenire, dar nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală. Ce înseamnă asta? Persoana în cauză nu s-a decis încă dacă vrea să fie moștenitor după defunct sau nu. Cât timp avem la dispoziție să ne decidem? Conform art. 1103 Cod Civil, avem la dispoziție un an în care să cugetăm asupra opțiunii noastre. După trecerea unui an de la data deschiderii moștenirii - data decesului - putem fi considerați renunțători, dacă nu am făcut niciun pas spre a ne manifesta voința în vreun sens, astfel existând o prezumție de renunțare.

Trebuie însă știut că acceptarea poate fi expresă (printr-un înscris) sau tacită. Și de aici încep întortochelile de ordin practic și începem să ne apropiem de întrebarea inițială, este un moft sau necesitate dezbaterea unei succesiuni?

Considerente de ordin practic

Foarte multe familii (mai ales în zonele rurale) nu au dezbătut succesiunea după antecesorii lor - părinți, bunici etc. Problema cea mai des întâlnită, de care se lovește generația în viață, este imposibilitatea vânzării imobilelor aflate în patrimoniul familiei. Pe deasupra, majoritatea acestor imobile nu sunt intabulate, lucru care complică și mai mult demersurile. Din păcate, pentru a ieși din acest impas, singura soluție este de a se dezbate fiecare succesiune până se ajunge la cei în viață. Dezbaterea succesiunii se poate parcurge la notarul public sau în fața instanței de judecată.

Ce este de făcut? În primul rând, trebuie identificați moștenitorii fiecărui defunct. De exemplu, dacă un imobil se află pe numele unuia dintre străbunici trebuie stabilit dacă a avut soț și acesta când a decedat. Ulterior urmează a se vedea cine au fost copii, dacă ei sunt în viață, și în cazul în care nu sunt în viață dacă ei au avut copii. Prin acest proces putem vedea exact cine sunt succesibilii care pot veni la moștenire și eventual câte moșteniri trebuie dezbătute succesiv.

În al doilea rând, trebuie identificate bunurile existente în patrimoniul defunctului, iar în cazul în care au existat bunuri imobile dacă ele sunt intabulate. În cazul în care nu sunt intabulate, în majoritatea cazurile există titluri de proprietate emise pentru terenurile ce urmează a fi incluse în masa succesorală.

În al treilea rând, rămâne a se aduna toate documentele necesare și ca unul din succesibili să se prezinte în fața notarului public pentru a solicita dezbaterea succesiunii. În acest moment trebuie ca persoana în cauză să prezinte notarului actele de stare civilă (certificat de naștere, căsătorie, deces) pentru fiecare defunct și succesibil. În afară de acestea trebuie să prezentăm documentele justificative pentru bunurile care urmează a fi parte din masa succesorală.

În cazul succesiunilor unde există mai mulți defuncți este recomandabil să se apeleze la ajutorul unui avocat în pregătirea documentației ce urmează a fi prezentată notarului public și pentru ca acesta să poată ține legătura cu notarul. În foarte multe cazuri este important ca o persoană de specialitate să asiste părțile în procedura dezbaterii succesiunii deoarece de multe ori pot apărea diferite solicitări din partea notarului public care necesită demersuri în plus, iar avocatul poate fi mandatat a le îndeplini. După toate aceste demersuri, notarul public va face demersurile în vederea dezbaterii succesiunii și emiterii certificatului de moștenitor. Ulterior acestor proceduri moștenitorii devin coproprietari (dacă sunt mai mulți) asupra bunurilor aflate în masa succesorală, deținând o cotă prevăzută de lege.

Concluzie

Așa cum ați putut observa dezbaterea succesiunii nu este un moft. A lăsa nedezbătute 2-3 sau chiar 4 succesiuni care sunt succesive sau conexe poate duce la complicații care pot duce la imposibilitatea dezbaterii lor în fața notarului public fiind nevoie apelarea la instanței de judecată.

Articolul a fost redactat pe baza legislației în vigoare în ianuarie 2022 și cuprinde informații generale. Pentru eventualele modificări intervenite în prevederile legale aplicabile sau pentru consultanță juridică puteți folosi formularul de contact.